Despre proiect  |  Despre regiune  |  Evenimente  |  Contact  

 
 


 EnglishEnglish DeutschDeutsch 


   

 

Bunesti
Biserica evanghelica fortificata Bunesti

Biserica a fost construita in secolul al XIV-lea.
Intre 1505-1508, Bunestiul primeste de mai multe ori inlesniri de impozite pentru zidirea bisericii - noi credem ca pentru fortificarea ei. In 1519 o inscriptie indica faptul ca sala si corul au fost acoperite cu o bolta. In 1538 Bunestiul capata din partea provinciei Hermannstadt (Sibiu) 16 florini pentru sustinerea bisericii, proptire cu grinzi de fapt, iar in 1544 si 1545 se primesc 25 de florini pentru constructia turnului bisericii. La 1680, in peretele de nord si respectiv de sud apartinind navelor bisericii se ridica o galerie de lemn cu inscriptia: "Magister operis fuit Johann Roftler anno 1680" (in peretele de sud mai precis), in traducere: "Mesterul lucrarii a fost Johann Roftler in anul 1680", care este pictata cu ornamente florale si versete, pozele. In 1775, galeria de vest este zidita.


In partea superioara a bisericii, in pod se gaseste o usa groasa de aproape 40 cm, care  separa coridorul defensiv de corul lacasului.  In 1804, coridorul de aparare - care era pe un schelet de lemn umplut cu caramizi (Fachwerk) deasupra navei si turnului - a fost demolat si sarpanta a fost asezata 2 metri mai jos, pe arcuri, intre contraforturi. In 1808 o a doua galerie a fost dispusa in interiorul zidului de nord. Aceasta contine  o inscriptie germana cu caractere gotice: "Zum Denkmal seiner Dankbarkeit gegn Gott und diese Gemeinde stiftet dieses der Fremdling Johann Ludwig 1808", respectiv: "Ca monument al multumirii sale fata de Dumnezeu si fata de aceasta comunitate,  dovedeste acest lucru strainul Johann Ludwig la 1808". In 1847 se repara turnul- clopotnita, iar noua ani mai tarziu, in 1856, se renoveaza si biserica.

Biserica evanghelica fortificata Viscri

Cetatea ecleziala Viscri a fost construita catre sfarsitul secolului al XV-lea. Biserica a fost transformata in secolele XV-XVII.
Prima biserica construita in Viscri data din perioada ocuparii zonei de colonistii sasi. Planul bisericii era simplu, cu o singura nava si o absida semicirculara pe latura de rasarit, in stil romanic. Aceasta biserica a fost distrusa de invazia tatara de la 1241-1242, fiind inlocuita mai tarziu (1498) cu un alt edificiu, care se pastreaza si azi. Obiecte si monede din perioada 1100-1120, descoperite in cimitir, si cercetarea atenta a zidurilor au dus la concluzia ca aceste locuri au fost initial populate de grupuri de secui, aparatori ai granitei de sud-est a regatului ungar.
Secuii construiesc pe locul actualei biserici evanghelice o mica biserica-sala fara turn. Aceasta era construita din calcar alb-verzui, avea forma rectangulara, cu absida semicirculara spre rasarit, iar unicele podoabe erau pietrele cubice ecarisate ce formau colturile salii si inceputul absidei, o arcada semicirculara a intrarii sudice. Sala avea un tavan plat, absida o semicalota (lungimea capelei era de 13,5 m, a salii de 9,80 m, latimea salii in vest de 7,8 m si in est de 8 m).
Dupa piesele descoperite in mormintele dinauntrul si din afara capelei, monede si cercei de tampla de la inceputul secolului XII, aceasta se dateaza intre 1100-1120, ca apartinand unui grup de secui ce pazeau in acest punct granita statului maghiar feudal, inaintea sosirii colonistilor germani.
La jumatatea secolului al Xll-lea, regele Ungariei, aduce in regiune colonisti germani, sasii de mai tirziu, si ii muta pe secui spre Carpatii Rasariteni, pentru apararea granitei din acea zona. Pe la 1185 colonistii germani din zona Flandrei iau in primire mica biserica si o adapteaza nevoilor proprii, fara sa o schimbe initial.
La 1225 se construieste in interior o galerie de vest, sustinuta de trei coloane circulare cu capiteluri romanice cubice de doua dimensiuni si cu ornamentatie specifica. Doua dintre ele, mai mici, se afla actualmente in cor, iar cel mai mare a fost transformat in cristelnita. Ele sunt astazi singurele capiteluri de acest gen conservate in Transilvania.


Existenta capelei parasite a dispensat pe colonisti de truda ridicarii unei bazilici romanice cu trei nave, cum s-au construit in cele mai multe asezari sasesti in decursul secolului XIII in Transilvania. Adaptarea capelei s-a efectuat in etape, in concordanta cu evolutia sociala a colonistilor si conditiile istorice respective. Turnul de locuit, construit la 4 m distanta in vest de capela, aminteste donjonul greavilor de la Calnic si Garbova, la fel forma ovala a incintei cu care s-a inconjurat cetatea cuprinzand vechiul cimitir cu capela. Parterul nu are deschideri, poarta o bolta in leagan pe axa est-vest, ca si catul al doilea, legat de cel inferior si de cel superior prin scari de piatra taiate in grosimea zidului. De la al doilea cat in sus, nivelele aveau metereze inalte de 1,60 m destinate arcasilor.
In secolul al XIV-lea partea de est a bisericii secuiesti in stil romanic este transformata: absidele sunt demolate si se ridica un cor trapezoidal bine intarit, care are o inchidere semirotunda si este sprijinit pe sapte contraforturi. Pe peretele de nord al salii bisericii se zideste o sacristie. Corul primeste un arc in ogiva si o fereastra semicirculara, scoase la iveala in 1970-1971, in timpul cercetarilor arheologice.

A treia perioada de constructie, situata in prima jumatate a secolului XVI, coincide cu fortificarea bisericii. Prin prelungirea peretilor laterali ai capelei s-a racordat biserica-sala la donjon. In parterul sau s-a creat o intrare pe latura estica, devenita acum peretele de vest al bisericii, intrare printr-un toc de piatra in arc frant.

In primul sfert al secolului al XVI-lea, biserica este fortificata iar sala se prelungeste spre vest si este legata prin constructie de masivul turn de vest. Peretii corului sunt inaltati pe un plan poligonal, in plus s-au ridicat noile contraforturi, care suporta arcurile, peste care s-a ridicat etajul de aparare iesit in afara. Deasupra corului se zideste inauntru un tavan din stuc. Coridorul de aparare de deasupra corului este demolat si sarpanta acoperisului este asezata deasupra arcului de aparare. Ferestrele au fost partial marite sau zidite si inlocuite cu altele care au un arc rotund. Cu ocazia acestor restaurari se mentioneaza o inscriptie pe arcul triumfal.

De aceste transformari aminteste o inscriptie de pe arcul triumfal indicand anul 1743. Mari fragmente de fresce au fost descoperite, dar pictura a fost partial distrusa la inaltarea corului. Strane cu picturi fitomorfe gotice si renascentiste, datate 1694, sunt asezate de-a lungul peretelui de vest; tribunele de lemn, cu balustradele lor pictate, dateaza din 1717, iar stranele de pe latura de sud din 1783. Acest mobilier pictat rustic confera o nota aparte, interiorului, prezentand totodata o valoare etnografica.


In prezent interiorul bisericii aminteste de atmosfera unei case taranesti sasesti, bogata in arta populara: tavanul casetat se potriveste cu galeriile laterale, tot din lemn, avand balustradele pictate in maniera naiva, cu stranele vechi cu picturi taranesti. Amvonul baroc, din lemn, dateaza din 1791. Altarul in stil clasic din secolul XIX este opera pictorului J. Pankratz din Rupea, iar orga functioneaza din 1817 si a fost construita si montata deasupra altarului de rasnoveanul Johann Thois. Atractia ramane insa cristelnita confectionata din capitelul romanic ce sta pe un tronson de coloana, pastrate din vremea micutei capele Alba Ecclesia.
In secolul al XIII-lea s-au realizat o capela si un turn de locuit, ca la cetatile greavilor din Sebes, inconjurate cu o centura de incinta sau de o incinta ovala. Aceasta incinta s-a pastrat in sud, est si nord-est. Zidul a fost construit din piatra de rau si din piatra de hotar. La inceputul secolului al XVI-lea, zidul de incinta este reconstruit in cea mai mare parte si este dotat cu guri de smoala si guri de tragere. El are in partea interioara un coridor de aparare din lemn acoperit. Unele din gurile de tragere sunt formate din cadre, rame de stejar cu inchizatoare rabatabila. In est s-a ridicat un bastion cu trei etaje, care a fost asezat in fata zidului exterior.
In partea de sud a corului bisericii se afla "Turnul Portii", deasupra intrarii prin poarta avand trei etaje, cel superior posedand un coridor de aparare din lemn. Bastionul din sud, unit cu un turn, are un coridor de aparare care iese in afara si acoperis cu patru versante sau in patru ape. La etajul superior se gasesc guri de tragere.
Intre 1648-1649 se construiesc: turnul de vest cu patru etaje, avind un plan patrat, coridor de aparare, parapeti de sarpanta si acoperis in forma de piramida.
Suportul pentru clopot se gasea la al patrulea etaj.
In secolul al XVIII-lea, biserica fortificata din Viscri primeste o a doua centura de zid, fara ca aceasta sa fie inconjurata, dotata cu turnuri. La 1743 coridorul de aparare al zidului interior este demolat, in locul lui zidindu-se un coridor acoperit, pentru cereale. In secolul al XIX-lea coridorul de aparare al bastionului de est este demolat. Dedesubt, in cele doua spatii, se fac incaperi de scoala
Intre 1970-1971 are loc restaurarea bisericii fortificate de la Viscri. Bastionul rasaritean primeste un nou coridor de aparare.

Biserica evanghelica fortificata Crit


Biserica a fost edificata in secolul al XV-lea.
In secolul al XV-lea se picteaza o strana. Abia in secolul al XVII-lea este mentionata biserica din Crit, o mai veche biserica in cruce fiind posibil sa fi existat. Potrivit traditiei, vechiul nume sasesc Kreuz - Crit deriva de la o cruce mare care ar fi stat pe un promontoriu de munte, era vizibila departe pentru cele trei asezari ale abatiei Cirta si langa acestea era vechea biserica de piatra numita La Sf. Cruce. Biserica are un cor scund, iar nava este mai inalta. Deasupra ferestrelor peretelui salii se afla arcadele de zidarie. Inspre vest, in continuare, dam peste un turn-clopotnita cu turla ascutita, fara circumvalatie. In anul 1551, Critul primeste din partea bancii provinciei Hermannstadt (Sibiu) un ajutor, credit de 5 florini pentru lucrari de constructie la biserica. In 1810 este daramata vechea biserica. Intre 1810-1813 se construieste noua biserica, in stil clasicist sau neoclasic. Aceasta are o sala vasta, incapatoare cu doua travee, fiind acoperita cu o bolta de tip Boemian; dublu arc de intarire (arc nervura) pe pilastri cu mulura (capiteluri) clasica sau neoclasica sprijina si separa traveele. Corul este ingust, strimt si are o bolta - vela. Turnul-clopotnita in stil clasic sau neoclasic a fost realizat in acelasi timp cu biserica, in fatada de vest. In noua biserica se pastreaza, pe doua tribune ale peretelui apusean, strane din vechea biserica, dintre care unele apartin secolului XVII, cu picturi in tempera, asemanatoare celor de la Cloasterf. O strana aflata in tribuna superioara are pictata pe una din tabliile sale o bisericuta ce parea sa fie o reprezentare aproximativa a vechii biserici.

In anul 1843 a fost edificata actuala casa parohiala. In anul 1908, linga turnul de vest s-a facut o poarta mai larga pentru trecerea carelor funebre, care s-a numit "Poarta Mortilor".
Intre 1908-1909, fortificatia bisericii din Crit a fost reparata. In 1925, turnul de sud se darama iar in 1955 si cel de nord-est. Acesta din urma este reconstruit in anul 1957, cu doua etaje si primeste si un acoperis de piramida.

Biserica evanghelica fortificata Mesendorf

Biserica a fost construita in secolele XIV-XV, mai intai in stil romanic, iar ulterior in stilul goticului timpuriu. Ea a fost inconjurata cu o incinta sub forma de poligon neregulat, opera de fortificare fiind din secolul al XV-lea.
In secolul al XIV-lea s-a construit o biserica-sala, in stilul Goticului timpuriu, cu un turn de vest. Peretii exteriori sunt sustinuti prin contraforturi. Sala (12,4 x 7 metri) primeste un cor (9,3 x 5,6 metri) printr-un arc de triumf ogival, corul si arcul fiind separat. Din initiala bolta cu nervuri din piatra au ramas doua chei de bolta. Parterul turnului-clopotnita are deasupra o bolta cilindrica dreapta. In 1495 turnul-clopotnita este fortificat. El pastreaza un coridor de aparare cu sarpanta si un abrupt acoperis piramidal. Portalul de vest este astupat. Deasupra salii si corului s-a construit un etaj de aparare, care iese in afara aliniamentului zidului, pe niste berbeci, sau ca niste berbeci de lemn. In 1568 zeciuiala din Mesendorf se da pentru recladirea bisericii in urma incendiului mai vechi. In 1701 se zidesc de-a lungul salii bisericii si partial in cor niste galerii. In 1817 din cauza pericolului prabusirii, a fost necesar ca bolta salii sa fie demolata; in locul ei, a fost pus un "planseu cu grinzi". Coridorul de aparare a fost indepartat si piciorul sarpantei a fost asezat pe berbeci. Pe la 1900 corul se doteaza cu o bolta cilindrica (bolta cu nervuri) dreapta, cu arc de intarire (arc de sprijinire a boltii) ce se-ntinde deasupra. In 1914 se restaureaza pictura galeriilor, de catre Josef Vogel. Pe peretele de nord al corului s-a gasit o "nisa-sacrament" de aproximativ 50 de cm cu un scund arc in ogiva.


Opera de fortificatie poate fi datata in ultimii ani ai secolului al XV-lea. In 1495 este construit un zid de incinta in jurul bisericii din piatra de hotar si gresie, astazi inaltimea fiind de doar de 5 metri. Coridorul de aparare asezat pe berbeci este numai pe o parte pastrat (in sectorul sudic) si are 2 metri inaltime. Doua turnuri de aparare cu trei etaje au fost ridicate in sud-estul si respectiv sud-vestul bisericii fortificate. In 1552 si 1554, pentru fortificarea bisericii din Mesendorf se primeste o subventie de zece florini din partea "Casei celor sapte Scaune". In secolul al XVI-lea, un al doilea zid de incinta exterior (astazi avind o inaltime de numai 3 metri), cu guri de tragere, prevazut in cadrul zidului de incinta, se adauga pe vest, sud si est si formeaza un zwinger. In 1701 fortificatia bisericii este restaurata, acest lucru aflindu-se dintr-o nisa cu doua arcuri "scobita" in zidul de sud, unde exista o inscriptie. In 1888 o parte din zidul exterior si turnul din partea de sud-est a zidului inelar sunt demolate, pentru construirea scolii mentionate mai sus. In 1958 proeminentul turn din partea de sud-est si partea de est a zidului de incinta sau Turnul de Est, din cele ce ies pe jumatate inaintea incintei, a fost demolat din cauza pierderii rezistentei.

Biserica evanghelica fortificata Roades

Biserica a fost construita in secolele XV-XVI in stil gotic. Ea purta hramul Sf. Ioan. Biserica evanghelica se putea lauda cu un altar-scrin valoros, cu doua aripi fixe si doua mobile din perioada de trecere de la gotic la Renastere. Are o incinta de tip poligonal.

In secolul al XV-lea, trunchiul turnului clopotnita este ruinat partial. In 1494, pentru constructia bisericii din Roades se primeste un neasteptat sprijin din partea orasului Hermanstadt-Sibiu. Turnul este marit pana la cinci etaje si pastreaza un coridor din lemn. Ferestrele au fost zidite pentru a fi transformate in guri de tragere. Peretele salii este ridicat cu 2 metri si un etaj de aparare se afla asezat peste arcul de caramida ce se intinde intre contraforturi. Deasupra corului se afla construita o sarpanta, care zace pe grinzi din lemn. Intre 1504-1508, pentru constructia bisericii fortificate se acorda mai multe scutiri de impozite. In 1526 se construieste sacristia; usa pictata a sacristiei poarta data de 1526. Usa pentru preoti poarta data de 1671. Oglinzile sau captuselile parapetilor sunt pictate. Printre alte motive ale decoratiunilor taranesti, rurale exista, de asemenea, o reprezentare pictata a bisericii fortificate din Roades. 1729 este data fixata pe exteriorul usii sacristiei, iar 1753 este anul realizarii unor parapeti de galerii in partile de nord si sud. Turla turnului de astazi evoca stilul caracteristic tarii Barsei. In 1819 se fac reparatii la biserica, iar in 1821 circumvalatia corului este indepartata. In 1874 corul bisericii primeste un nou acoperis. Pe peretele de nord al corului este incastrata o firida, o nisa dreptunghiulara tainica. La jumatatea anilor 1970 se executa, prin intermediul Sectiei de Constructii a Consistoriului Bisericii Evanghelice din Sibiu, lucrari de consolidare a turnurilor si a zidului inelar.

Biserica are o incinta, o imprejmuire de tip poligonal, intarita cu cinci turnuri cu trei etaje iesite din rand.
Imprejmuirea poate fi descrisa astfel: zidul inelar al bisericii formeaza un oval neregulat, flancat de patru turnuri dreptunghiulare, "in mare parte refacute", iar pe laturile de sud si est "s-a adaugat o incinta exteri-oara". Incinta exterioara este pastrata astazi numai in sectorul sud-estic, in timp ce partea de nord-vest a fost demolata in anul 1854.
In 1841 un bastion este demolat si reconstruit. In anul 1871, la Turnul de sud-est s-a inzidit o incapere pentru scoala si de aceea turnul s-a numit scoala Veche de fete. Dupa cum se poate vedea, in tencuiala frontului de sud au fost incrustati anii 1618 si 1871. La 1882 turnul de sud-vest a fost demolat, iar cel de est a fost amenajat ca locuinta a paznicului cetatii. Sub acoperisul sau baroc se afla intrarea pentru vehicule, cu bolta cilindrica dreapta, care se inchide cu usi grele de stejar ferecate cu fier. In zidul de sud exista si o usita pentru pietoni, o poarta grea de stejar cu ferecaturi de fier, datata 1651, anul fiind stantat in metal. Usita e ornamentata cu rozete, care sunt, la rindul lor, stantate, gravate in fier. Pe Turnul de nord, numit foarte plastic si pitoresc "Pivnita de Lemn", este asezata o girueta in forma de cocos, care indica directia vintului si arata daca ploaia se indreapta catre padure.

Cata
Biserica evanghelica fortificata Cata


Biserica a fost construita intre secolele XIII-XVI si la origine a fost romanica, de plan bazilical.
Ridicarea bazilicii romanice cu trei nave, deschizand din nava centrala trei arcade semicirculare spre colaterale, avand un cor patrat, absida semicirculara si clopotnita flancata de colaterale, poate fi datata curand dupa anul 1250. Datarea este confirmata si de ferestrele romanice geminate, cate trei de fiecare latura a navei centrale, mai vechi decat ferestrele geminate din Drauseni, intrucat dublul arc semicircular se sprijina pe o coloana centrala si doua laterale, purtand capiteluri cubice, capitelurile din Drauseni, formate din trei frunze, fiind o forma ulterioara. O arhivolta in trei retrageri se arcuieste deasupra fiecarei ferestre. 
In secolul al XIII-lea se realizeaza o bazilica trinavata, cu pilastri, dotata cu turn-clopotnita deasupra partii de vest a navei centrale (naosului). In jurul anului 1400 biserica a fost dotata cu un turn-clopotnita la vest, iar corul romanic al edificiului sacral din Cata este modificat. In secolul al XV-lea, absida corului este inlaturata si inlocuita printro "inchidere de cor de 5/8". Deasupra corului se zideste inauntru o bolta in cruce, ale carei nervuri sunt profilate cu muluri concave (profiluri concave) simple. In 1711 se construieste o galerie de lemn. In 1860 galeria de vest din piatra este demolata. In partea de sud se construieste o sacristie, iar amvonul, strana si fereastra sunt restaurate complet. Intre 1860-1864 au loc renovari la scara mare in interiorul bisericii. In 1894, turnul masiv al bisericii din Cata se prabuseste brusc. Bolta navei centrale este distrusa, la fel patesc navele laterale si portalul de vest (romanic), iar fatada de vest trebuie reconstruita. In locul turnului si al navelor laterale biserica primeste spre vest un nou fronton cu pronaos si trepte, scari de acces laterale. Fatada de vest primeste un portal simplu. In 1926 arhitectul Karl Scheiner, cunoscut pentru conceptia sa coloristica, a zugravit biserica evanghelica din Cata. In anul 1969, se efectueaza lucrari de restaurare a bisericii, reconstruirea acoperisului si repararea zidurilor. In cursul lucrarilor, in partea de nord a peretelui superior al bisericii sau pe peretele de nord superior, sunt descoperite si degajate doua ferestre duble romanice. Doua turnuri primesc scari de acces noi, din lemn.

Biserica evanghelica fortificata Drauseni




Biserica din Drauseni a fost supusa unei serii de amputari si modificari, dar exista elemente suficiente pentru reconstituirea aspectului initial, astfel, peretele de vest al clopotnitei din nava centrala formeaza "un rezalit puternic si cuprinde jos portalul, iar la etaj o tribuna". Parterul turnului-clopotnita are o bolta in cruce, dar tribuna poseda deja o bolta pe ogive, "sprijinita in colturi pe colonete angajate". O alta inovatie este "scara spiralica" ce duce la tribuna, in peretele de vest al navei laterale de sud. Desi navele laterale au fost desfiintate, se mai pot recunoaste stalpii dreptunghiulari care le desparteau, iar in coltul de sud-vest se vad urmele ogivelor de la navele laterale. Nava centrala purtase la inceput un tavan, inlocuit in anul 1494 cu actuala bolta de caramida. Aceasta se sprijina pe stalpi tot de caramida, "incastrati in zidul care in trecut separa intre ele navele".
In peretii superiori ai navei, se vad inca urmele ferestrelor romanice geminate, ale caror colonete zvelte, taiate in gresie, poarta capiteluri cu crosete. Portalul este semicircular, iar ambrazura este articulata marunt prin numeroase "retrageri cu pilastri", intre care se intercaleaza colonete.
La primul etaj al turnului este o "galerie de ctitor" sau galeria de vest, care are o bolta cu nervuri in cruce, de asemenea pornind din colturi. Intrarea in galerie se facea deasupra unei scari in spirala sau turnante in partea de sud a navei laterale. Galeria de vest are o deschidere cu arc rotund spre nava centrala. Marginea de sus a partii zidite din turn este o friza semicirculara ca la Alba Iulia si Cincu. La 1500 are loc o modificare arhitectonica importanta a bazilicii: o constructie circulara.
Navele laterale sunt in cea mai mare parte demolate. Numai pe linga turnul de vest s-au pastrat. Arcadele, boltile dintre nava centrala si cea laterala sunt zidite, de asemenea si galeria de la turn catre spatiul interior al bisericii. Corul primeste o mantelare (se dubleaza zidul pe exterior), asa incit in exterior are un plan rectangular. Sala bisericii pastreaza o bolta din caramida. Corul este adus la aceeasi inaltime cu a navei centrale. Deasupra se realizeaza un coridor de aparare cu schelet de lemn cu portiuni zidite sau cu sarpanta peste console de lemn construite. Turnul-clopotnita conserva, de asemenea, un coridor defensiv din lemn, pe deasupra cu un acoperis piramidal.
Cu ocazia reconstructiei, se mentioneaza o subventie din partea "Casei provinciei Sibiu a celor 7 Scaune" din anul 1494, precum si 11 florini primiti din partea parohiei. In secolul al XVII-lea, galerii de lemn sunt zidite inauntru, in biserica. Parapetii galeriilor sunt impodobiti cu motive sasesti de mobila pictata. La aceasta se adauga inscriptii latinesti si datarile 1637 si 1679. In 1782 bolta navei centrale este reparata. Aceasta rezulta dintr-o inscriptie de pe arcul triumfal. O inscriptie din 1804 pomeneste ca in 1224 comunitatea saseasca din Drauseni exista deja; mai departe, reparatiile boltilor au avut loc in anul 1782 si in 1804, biserica a fost tencuita si varuita. In prezent biserica fortificata este in curs de renovare, schele din lemn fiind puse atit in exterior, cit si in interior.

Prima etapa a constructiei apartine secolului al XII-lea, initial fiind vorba de o bazilica trinavata cu un colosal turn-clopotnita pe latura de vest, arhitectura fiind caracterizata de forme romanice - se remarca portalul de vest - si cisterciene gotice. In secolul al XV-lea navele laterale au fost suprimate. Peretii laterali ai navei principale pastreaza pictura murala de la sfirsitul secolului al XlV-lea, pe sud fiind reprezentata legenda Sf. Ecaterina din Alexandria, intr-un stil gotic liniar-narativ. Dupa 1496, corul bisericii este amenajat pentru aparare.

Intre 1611-1621 biserica este consolidata cu un al doilea zid inelar. In zwinger-ul astfel format se sapa o fantana. Intre 1650-1651 se efectueaza reparatii la biserica fortificata dupa cum indica o inscriptie latineasca din turnuri.
In 1841 partea de vest a zidului inelar este demolata pentru a se face loc unei scoli. In 1969 turnul de est al fortificatiei partial prabusit este reconstruit. In 1972, cu ocazia inceperii restaurarii, altarul si galeriile au fost scoase din biserica si duse la sura Mare. Obiectele de inventar, mobilierul au fost duse si pastrate provizoriu in baraci amenajate. In perioada de la inceputul anilor 1980 pastrarea corespunzatoare nu mai putea fi asigurata, parti din parapetii galeriilor si lambriurilor au fost indepartate si reinstalate in biserica din sura Mare.
In 1993 actiunea de constructie a bisericii fortificate de la Drauseni a fost reluata. Cu acest prilej, intre 1993-1996, se efectueaza cercetari arheologice, care au adus la iveala constructii in estul si vestul bisericii - un zid de incinta rectangular cu patru turnuri pastrate. In jurul bisericii exista "morminte de tip nise", cel mai mare cimitir de acest tip, din Transilvania, de pana acum. In 1997, Biserica fortificata din Drauseni este cuprinsa intr-un program national de restaurare initiat de Ministerul Culturii si Cultelor, dar lucrarile inainteaza foarte incet, din cauza lipsei fondurilor. Biserica, fortificatia si acoperisurile sunt deteriorate foarte grav, zidurile putandu-se prabusi peste casele oamenilor.

Jibert
Biserica evanghelica si incinta fortificata Jibert

Biserica a fost construita in secolul al XIII-lea si demolata in 1859. Intre anii 1868-1883 se construieste biserica actuala, situata pe o mica inaltime impreuna cu casa parohiala, scoala si sala evanghelica. Este inconjurata de o incinta neregulata, cu zid scund, de piatra si caramida.
Aceasta prima biserica, datata aproximativ 1250 ar fi fost de tipul bazilicilor cu turn-clopotnita pe vest. Portalul de pe fatada de vest, semicircular, avea coloane si ciubuce, in timp ce arcul triumfal era articulat cu capiteluri cubice. Bolta semicilindrica se descarca pe "console cu crosete si reprezentari avi- si antropomorfe, doua se pastreaza incastrate in zidul portii gospodariei nr. 53". Biserica a fost fortificata pe la 1450 prin intarirea turnului-clopotnita si edificarea unui zid de incinta, inalt de 5-6 metri, cu turnuri, ultimul dintre ele fiind demolat prin 1937. Biserica actuala, 1868-1883, de tip hala, in stil neogotic, a fost edificata cu ajutorul Uniunii "Gustav Adolf".

Biserica evanghelica si incinta fortificata Dacia


Biserica a fost construita in secolul al XIII-lea si a fost refacuta in 1500 si in 1852.
In secolul al XIV-lea se construieste o bazilica pe pilastri cu trei nave, fara turn. Navele laterale sunt demolate si "bolta-arcada" a navei centrale este zidita, la fel peretele superior al bisericii. Corul si nava sunt prevazute cu un coridor de aparare. Corul primeste o deschidere de 5/8, contraforturile corului sunt legate prin bolta. In spate sunt asezate gurile de smoala, deasupra carora se ridica un etaj de aparare. In 1517, deasupra navei centrale este ridicata o bolta cilindrica dreapta cu luneta la bolti. Ea e decorata cu o plasa de nervuri in forma de stea. In 1676 biserica este deteriorata in urma unui incendiu. In 1845 constructia e prelungita spre vest. Lungimea ei se modifica acum la 38,5 metri, latimea fiind de 10,8 metri. Etajul de aparare de deasupra salii si bolta dintre contraforturi sunt demolate. Tot atunci sunt construite un "iesind" inspre sud si incaperea pentru foalele orgii. Cu prilejul fortificarii bisericii se zideste un turn-clopotnita. In 1738 turnul-clopotnita se prabuseste din cauza unui cutremur de pamint, iar in 1763 acesta este reconstruit. In 1802 turnul se darima din nou, din cauza devastatorului cutremur din acel an, iar intre 1842-1848 se adauga prin constructie turnul actual al bisericii din Dacia, din caramida, la fatada vestica. La saparea fundatiei pentru turnul-clopotnita, au fost descoperite, la 2 metri adincime: o inscriptie de piatra si resturi ale unei sosele romane.
Biserica este inconjurata de un zid de incinta patrulater (62 x 62 metri) cu ziduri de 4 metri inaltime, cu patru turnuri de sectiune patrata in colturi, construite din piatra de cariera si piatra de riu. In secolul al XV-lea a fost construit un zid de incinta, in forma de patrulater neregulat, cu laturile cuprinse intre 64 si 73 m. Pe mijlocul laturii de nord al incintei se inalta al cincilea turn cu acoperis cu panta spre interior. Bastioanele au doua niveluri si deschideri pentru trageri la parter si etaj. Incinta a avut initial un drum de straja. Se mai pastreaza lacasuri in zid ale birnelor din structura de lemn. Incinta dateaza probabil din secolul al XVI-lea si a suferit usoare modificari in secolul al XVI-lea (1587) si dupa 1862, cand a fost daramat un bastion unde a functionat vechea scoala.

Biserica evanghelica si incinta fortificata Lovnic

Pe locul unei biserici fortificate demolate in 1884, arhitectii Johann si Karl Letz din Sighisoara construiesc biserica actuala. Este o biserica-sala cu cor alungit cu absida poligonala, sacristie pe sud si turn-clopotnita de sectiune patrata, cu patru etaje. Biserica era inconjurata de un zid de incinta care a fost demolat pe la 1884.
In 1507, pentru edificarea bisericii din Lovnic se primeste, din partea provinciei Sibiu, o subsidie de 6 florini. In 1698 se face o colecta pentru zidirea bisericii. In 1702 in biserica este instalat, pus un plafon cu caseta, chesoane din lemn, iar in 1758, biserica este restaurata. Intre 1883-1884, vechea biserica fortificata este demolata. Se construieste insa alta noua. Dintr-un desen de M. Schlichting se deduce mai usor sau mai greu ca biserica avea un cor intarit, fortificat cu un coridor de aparare deasupra, contraforturi, guri de smoala si guri de tragere. In 1884 se pune piatra fundamentala pentru noua biserica din Lovnic, arhitecti fiind, dupa cum precizam mai inainte, Johann si Karl Letz din Sighisoara. In 1886 se termina lucrarile, spatioasa si luminoasa sala a noii biserici avand in partea de vest o inaltime a turnului-clopotnita de 47 de metri. Intr-un desen al lui Josef Pankratz din 1884, vechiul turn-clopotnita se afla in partea de sud-est a bisericii. Turnul avea simultan functie de clopotnita si de turn-poarta. Acoperisul in forma de piramida a fost intrerupt printr-o deviere cu gauri de sunet.

Rupea
Biserica evanghelica si incinta fortificata Rupea


Biserica a fost construita prin secolul al XV-lea in stil gotic, fiind o constructie de tip sala. In veacul al XVII-lea se realizeaza bolta bisericii tot in stil gotic. Biserica purta hramul Sf. Iacob. Are un portal-arc tot in stil gotic. Pe peretele de sud, deasupra galeriei, se pot observa resturi de fresca de dinaintea epocii reformatorilor.

In secolul al XV-lea a fost construita hala bisericii din Rupea in stil Gotic. In secolul al XVII-lea se realizeaza bolta gotica a salii care e inlocuita apoi printr-un plafon casetat. In 1665 se face sarpanta acoperisului. In 1713 are loc, potrivit unei inscriptii latinesti, renovarea tavanului casetat, iar in anul 1727 se zugraveste galeria orgii. Intre 1930-1931 se efectueaza reparatii la biserica si se pun in vanzare nu mai putin de 16 covoare anatoliene pentru finantarea renovarii. Portalul-arc gotic din partea de sud a salii are niste triple proptele de grinzi in trepte cu muluri concave, astragaluri si doua "druguri" dreptunghiulare. O parte a dantelurilor de ornamente s-a pastrat in zona galeriei de vest. Portalul de vest, de asemenea de origine gotica, are buiandrugi in arc (console, gulere) si o proptea de grinzi, acoperita de astragaluri si muluri concave. Peretele portalurilor sacristiei consta din trei drugi care se incruciseaza sus si formeaza un buiandrug in "arc guler at". Pornesc de la baze cu nervuri si include doua concavitati sau muluri concave. Ferestrele bisericii au inca rame, ancadramente de piatra; numai fereastra din nord-vest este prevazuta cu o dantelura de ornamente. In cor si in sacristie sunt pastrate, conservate console. Pe peretele de sud, deasupra galeriei se pot constata resturi de fresca de dinaintea epocii Reformei. Ele sunt asezate in grupuri, infatisari de oameni in marime naturala, in atitudini variate, constituind grupe compacte si indica similitudini cu picturile orientale. Picturile murale sunt sub var. Pe peretele de sud al corului este pastrata o nisa tainica din goticul tarziu, care are o usita de lemn, pictata in "stil taranesc", sasesc.

Biserica evanghelica fortificata Fiser

Biserica a fost construita in secolul al XV-lea in stil gotic tirziu, ca biserica-sala fara turn.
Cladirea alcatuia un singur bloc dreptunghiular, "fara nici o cezura intre cor si nava". Ferestrele erau mici si strimte, numai cele de la cor aveau un decor de muluri gotice tarzii, iar deasupra se deschideau metereze dispuse in doua etaje. Precizam ca in secolul al XV-lea se construieste o biserica-sala fara turn. In suplimentul publicatiei "Curierul Transilvan" din 1856, luna noiembrie, se scrie ca anul construirii ar fi fost 1452, insa fara sa se indice izvoarele. Biserica are o lungime de 18 metri, din care 8,5 metri revin corului si 9,5 metri navei. Latimea corului se ridica la 5 metri, iar a navelor (laterale) la 6,5 metri. Corul are o inchidere poligonala. Sala si corul aveau deasupra bolta in cruce  in mijlocul boltii corului s-a gasit o cheie (de bolta) care pe inscriptie purta un text latinesc: "O Maria anno domini milesimo... 52", in traducere: "O, Maria anul Domnului in al miilea... 52". Ca o caracteristica inedita, turnul-clopotnita de la Fiser este separat de biserica. Pe la 1515, biserica este fortificata, Astfel, deasupra salii constructiei se ridica doua etaje de aparare, din care etajul superior are un coridor defensiv asezat pe grinzi orizontale puternice. In partea de sud se afla o usa din dulapi, grinzi de stejar, catre exterior fixata cu o banda  de otel si avind doua creneluri. In 1621 se pune o usa cu inscriptii latinesti, iar in anii 1625 si 1629 se fac documentatii pentru reparatii. In 1842, bolta corului a trebuit sa fie demolata. Ea este inlocuita, pur si simplu, printr-un tavan. In cor s-a gasit un chivot din secolul al XV-lea. Actualul turn-clopotnita a fost construit in 1862, dintr-un turn mai vechi. El este intercalat in structura zidului inelar, de incinta, deci turnul-clopotnita este separat de biserica propriu-zisa. Restaurarea din 1894 a inlaturat, din nefericire, etajele de aparare, acestea fiind substituite cu un acoperis cu patru versante. Curtinele din jur formeaza o incinta interioara destul de regulata. In anul l605 aceasta cetatuie a fost distrusa de turci si ulterior refacuta si, probabil, completata. Lucrarile descrise ar putea fi insa datate catre sfirsitul deceniului al doilea al secolului al XVI-lea, inainte de anul 1522, cind a fost asezat in cor altarul poliptic.

Homorod
Biserica evanghelica fortificata Homorod


Puternica si solida, cetatea sacrala Homorod, dotata cu dubla incinta, a fost realizata in secolele XV-XVI, ridicata in jurul Bisericii Evanghelice (secolul XIII). Biserica prezinta o sala "tavanita" cu cor patrat, boltit in cruce pe ogive, absida semicirculara, turn-clopotnita cu tribuna pe vest.
La inceputul secolului al XIII-lea se construieste o bazilica in stil romanic, de asemenea, biserica-sala, cu cor patrat si absida in forma de semicerc (9,8 x 5,8 metri) si sala (10,4 x 9 metri) cu turn de vest.
Corul poseda o bolta cu nervuri in cruce intinsa pe deasupra. Nervurile boltii cu profilul patrulater sunt arc frant si se intalnesc in cheie de bolta, ce are o rozeta in forma de floarea-soarelui. Corul a primit initial trei mici ferestre, astazi zidite. Turnul de vest era asezat in fata bisericii. Parterul cu bolta in cruce al turnului-clopotnita formeaza un pronaos, (hala de intrare), in acesta aflandu-se un portal romanic cu profiluri in trei trepte sau cu arc in plin-cintru. Nava era tavanita, dar parterul turnului-clopotnita si corul aveau de la inceput bolti in cruci, iar absida obisnuita semicalota. La al doilea etaj al turnului, s-a facut o galerie de vest, care se deschide cu o arcada sau cu un arc catre sala naosului bisericii. In cor se afla fragmente de picturi murale conservate, avand o componenta gotica. Se mai disting: un crucifix, Vir dolorum, cu capul lui Iisus incercuit de un "nimb plastic" - detaliu caracteristic in pictura Occidentala, indeosebi pentru a doua jumatate a secolului al XIV-lea - foarte asemanator cu nimburile din scena Cinei de tainau de la Malincrav, apoi o reprezentare a lui Iisus tronand pe curcubeu si doua figuri in bust, intre care "un inger cu filactera". Pictura este insa estompata si e dificil sa o analizam dupa detalii stilistice. Pe la 1500, planseul de lemn initial al salii bisericii a fost inlocuit cu o bolta gotica. In colturile salii au fost adaugate patru coloane. Din aceasta bolta s-a pastrat o cheie de bolta. Deasupra corului s-a zidit un turn foarte inalt cu opt etaje, donjon al bisericii. Turnul primeste guri de tragere si un coridor de aparare captusit cu lemn. In 1623, acoperisul turnului de deasupra corului arde si in 1626 este realizat unul nou. O inscriptie latineasca de deasupra informeaza despre acest lucru. 1641 este anul trecut pe usa de lemn pe o scara in spirala. In secolul al XVIII-lea, pe peretele salii se construiesc galerii. In 1792, intr-un incendiu, se prabuseste bolta plafonului, sala primind actualul plafon casetat. In 1880 au loc reparatii totale. In 1932 clopotele aflate in turnul de vest sunt mutate in turnul de deasupra corului, Turnul corului. In anul 2000 biserica a fost renovata cu sprijinul fostului ambasador al Germaniei in Romania, Klaus Terfloth.
In anul 2000 Biserica fortificata din Homorod a fost renovata, cu sprijinul ambasadorului Germaniei in Romania, din acea perioada, excelenta sa Klaus Terfloth.

Biserica evanghelica si incinta fortificata Jimbor

In veacul al XV-lea se construieste o biserica-sala in stil gotic. Biserica din Jimbor a avut in dotare un valoros altar din 1520, care in 1909 a fost dus la Cluj.
In secolul al XV-lea se construieste o biserica-sala in stil gotic. In partea de sud-est se afla poarta si turnul-clopotnita. In anul 1663, potrivit lui Heinrich Muller, soldatii voievodului moldav Eustratie Dabija ataca si iau prin surprindere asezarea Jimbor si prada ce gasesc la fata locului, gospodarii, case, biserica, cetatea. Locuitorii s-au refugiat, din fericire, in cetatea Jimbor, de pe deal si atunci, furiosi, oamenii voievodului - cazaci, tatari si moldoveni - au spart casele, au intrat in biserica, de unde au sustras ce se pusese acolo, pentru supravietuire. In 1705 are loc un incendiu la Jimbor, iar in 1779 parohia saseasca se afla aproape de pieire. In 1784 se realizeaza noua cladire a bisericii evanghelice.

Biserica evanghelica fortificata Mercheasa

Biserica a fost construita in secolul al XIII-lea ca bazilica romanica, cu nava centrala si cor patrat. Este renovata in secolul al XVII-lea. Are o fortificatie in forma de patrulater neregulat, iar inaltimea zidurilor este de 6-7 metri.
In secolul al XIII-lea se construieste o bazilica romanica avind o nava centrala si un cor patrat. In bazilica s-au pastrat trei travee. In cor sunt ramasite de picturi murale ce se vad destul de bine. In secolul al XV-lea nava laterala a bazilicii se strica. Nava laterala a fost complet inlaturata, iar arcadele navei centrale au fost astupate. Dimensiunile spatiului sunt: 25 x 5,7 metri. In 1621 au loc lucrari de renovare a bisericii din Mercheasa, potrivit unei inscriptii deasupra camerei, "magaziei foalelor" bisericii evanghelice. In 1623 este descoperita o inscriptie din partea inferioara a acoperisului fixata pe un perete de paianta. In vremurile moderne, accesul in hala s-a facut prin partea de nord si de sud.

La 1800, in partea de vest, o portiune a zidului inelar este daramata pentru construirea cladirii Primariei. Turnul de nord-vest devine "Bastion al Slaninei". In 1899 turnul de sud-vest si zidul fortificat din vest sunt demolate pentru a se construi cladirea scolii. In 1847 se descopera o inscriptie in germana, cu anii 1603 si 1617 cu textul ironic-sfatos : "Wie fein steht es, wenn die grauen Haupter weise und die Herren fursichtig sind", in traducere: "Ce bine este cand capetele cenusii sunt intelepte, prudente, si domnii sunt prevazatori". Curtea bisericii-cetati masoara aproximativ 64 x 45 metri. Din cele patru turnuri ale fortificatiei bisericii a mai ramas doar cel din sud, iar in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, turnul de nord-est se deterioreaza. Intre 1848-1858 se realizeaza turnul-clopotnita situat in partea de nord-est a bisericii. A fost edificat pe locul unui turn amplificat, construit ca un donjon si care s-a prabusit.

Ticus
Biserica evanghelica fortificata Ticusu-Vechi


Biserica a fost construita in secolul al XV-lea. Din biserica de tip medieval nu a mai ramas nimic. Biserica din Ticus a fost reconstruita in stil neoclasic la inceputul secolului al XlX-lea.
In anul 1494 parohia obtine din partea "Casei celor sapte Scaune" un ajutor financiar in valoare de 8 florini, pentru construirea bisericii din Ticusu-Vechi. Din biserica de tip medieval care era deasupra pamantului nu a mai ramas nimic. In 1520, pentru consolidarea bisericii reconstruite, Ticusul mai primeste din partea celor sapte Scaune un ajutor banesc. In 1550 cele "sapte Scaune" acorda alti 10 florini pentru restaurarea bisericii. In 1658 Ticusu Vechi este distrus in intregime de hoardele turco-tatare in incursiunea lor in Transilvania. In 1802 turnul bisericii, boitele si zidul inelar se prabusesc in urma unui cutremur devastator. Intre 1804-1806 se reconstruiesc turnul-clopotnita si partea de vest a bisericii. Turnul are niste ferestre mari, semirotunde, in trei parti. El are un acoperis piramidal cu niste capiteluri (supliment) in forma de bulb, deasupra lui fiind un turnulet cu varf si glob. Intre 1823-1827 se edifica o noua biserica, "mester constructor" fiind Michael Schneider din Merghindeal. Cheltuielile s-au ridicat la 6295 de florini. Biserica noua are o sala cu turn-clopotnita. Corul are un plan de tip trapezoidal, sala bisericii trei travee cu stalpi, pilastri si arc de intarire sau arc-nervura separate. Traveele sunt acoperite cu o bolta de tip boemian, corul cu o reinnoita bolta "in forma de butoi" pe o portiune, corespunzator cu planul trapezoidal. In cele doua parti vestice ale traveelor si in partea apuseana au fost zidite inauntru galerii.

Fortificatia are planul in forma de patrulater neregulat. Zidul inelar avea initial circa 8 metri inaltime, iar in cele patru colturi, candva, se inalta cate un turn. In partea de sud-est a fortificatiei lipseste un turn, acolo inaltandu-se o scoala. In 1803, in urma unui cutremur de pamant, partea de vest a zidului (fatada zidului), distrusa, a trebuit reconstruita. Partea de nord a zidului inelar indica doua siruri de creneluri. In 1895 se edifica o noua cladire de scoala, de aceea o portiune a zidului este demolata. Zidul inelar de astazi are in medie o inaltime de 5-6 metri. Crenelurile din partea de nord se afla la o distanta de 6 metri unul de altul. Zidul si turnul s-au surpat, desi erau construite din piatra.

Ungra
Biserica evanghelica fortificata Ungra


Biserica a fost construita in secolul al XIII-lea in stil romanic. Ea purta hramul Sf. Andrei. La inceput a fost bazilica romanica, cu turn de vest. Portalul de vest, arcul triumfal si ceva resturi de la niste ferestre duble, geminate sunt tot romanice. Biserica evolueaza spre o metamorfozare gotica. Poseda un altar in stil baroc de secol XVIII, poate cu influente Rococo. O pictura cu Rastignirea din veacul al XVI-lea, dintr-un altar mai vechi e expusa in nava bisericii. Biserica are o incinta ovala cu trei bastioane, din care doua sunt patrate si unul poligonal.
In 1494 asezarea Ungra primeste o subventie, un ajutor in valoare de 8 florini pentru lucrari de construire a bisericii, probabil pentru fortificare. La 1500 nava laterala a fost demolata si arcadele au fost astupate, zidite. In 1658, biserica era ruinata, iar la 1667 biserica din Ungra a fost acoperita cu paie. In 1702 au loc reparatii la biserica. Acoperisul de paie este inlocuit cu unul de sindrila. In 1761 apare un nou acoperis de turn. In 1843, dupa cutremurele din 1802 si 1829, turnul, avariat fiind, a fost demolat, iar cu acest prilej s-a degajat si portalul de vest. In vremurile mai noi, corul si absidele au primit in locul boltii cu creasta in cruce si a jumatatii de cupola o bolta cilindrica dreapta cu luneta la bolti.
Incinta ovala a bisericii evanghelice din Ungra este prevazuta cu trei bastioane, dintre care doua patrate initiale si unul poligonal, "probabil adaugat ulterior". Partile din sud, vest si nord ale turnului se realizeaza in secolele XV-XVII. Dimensiunea poligoanelor era de 52 x 35 metri, iar zidul inelar "trecea printre turnuri si bastioane fortificate". La 1600 se realizeaza in partea de nord-est a bisericii al cincilea turn. Acesta avea metereze in forma de frunze de cruce, ca o trefla. In prezent in locul partii de sud a zidului inelar se construieste o scoala. Totodata, se mai realizeaza si doua capele, iar casa parohiala se edifica in anul 1826.

 
 

[19.08.2008]
 

ADDJB MET Kraftwerk Plessa
 
ICR