Despre proiect  |  Despre regiune  |  Evenimente  |  Contact  

 
 


 EnglishEnglish DeutschDeutsch 


 

Frumusetea satului este data si de arhitectura saseasca autentica, specifica satelor transilvane din zonele sudice ale regiunii. Comunitatea de sasi, a caror stramosi s-au stabilit aici acum mai bine de 800 de ani, s-a straduit sa isi mentina stilul de viata traditional, sa isi pastreze casele tipic sasesti care dau un aer de distinctie peisajului deja pitoresc.







 

 

Obiceiuri si traditii ale zonei Rupea-Cohalm

 

Privit cu ochiul liber sau prin lentila aparatului de luat vederi, in aburul diminetii, in lumina plina a miezului zilei sau cand misterios coboara umbrele noptii, in exuberant vegetala a verii sau in alb-griurile hibernale, peisajul rupean poseda resurse de desfatare si regenerare sufleteasca inca nu indeajuns cunoscute, apreciate si valorificate.

In zona Rupea-Cohalm zestrea etnografica este deosebit de bogata. Cel mai de pret lucru pentru traditia zonei il reprezinta costumul popular, pastrat cu respect si mandrie pana in zilele noastre, cand este purtat la zile de sarbatoare si nunti.

Ansamblul Cohalm


Ansamblul Cohalmul este constituit cu scopul de a duce mai departe si de a impartasi tuturor frumusetea patrimoniului cultural romanesc. Acesta este alcatuit din 44 de artisti amatori rupeni cu profesiile cele mai diverse, dar cu aceasi dragoste fata de traditiile si obiceiurile Cohalmului. Mai mult, frumusetea acestor traditii impreuna cu dansul si muzica folclorica specifica zonei sunt cunoscute la nivel judetean, ansamblul fiind invitat periodic la manifestarile si evenimentele ce au loc in judet. Sunt nelipsiti de la evenimentele culturale organizate in zona Rupea-Cohalm, ducand mai departe traditiile acesteia: nunta romaneasca de la Rupea, balului portului popular, Festivalul Cetatilor. Printre obiceiurile cu care se mandresc rupenii se numara, de asemenea, sezatoarea cu bardahoaze si obiceiurile specifice fiecarui anotimp, cele mai spectaculoase fiind imbinarile obiceiurilor de iarna.

Nunta traditionala ca la Rupea

Nunta cu calarasi este un obicei foarte vechi, datand in regiune de sute de ani. Acesta s-a transmis din generatie in generatie de-a lungul timpului si niciodata nu s-au facut abateri de la momentele nuntii. Romanii din Rupea au pretuit portul popular, l-au imbracat atat in zi de lucru, dar mai ales in zi de sarbatoare la biserica si cu ocazia nuntii - moment atat de important in viata unui om, moment la care participa intreaga comunitate.



Balul Portului Popular - Rupea


Balul Portului Popular este un eveniment care ofera posibilitatea retrairii, pentru o seara, a atmosferei minunate cand oamenii organizau baluri unde se intalneau si petreceau cu drag, purtand cu mandrie minunatul si atat de fastuosul costum popular de Rupea.
Oamenii din sat imbracau cu mare cinste acest costum popular, el reprezentand de fapt cartea lor de vizita.  Balul se deschide cu un spectacol dedicat regretatului cantaret de muzica populara;, Dragan Muntean, sustinut de formatiile Casei de Cultura a orasului Rupea, instructor Dr. Gheorghita Radu.
O manifestare de suflet ce ii aduna laolalta atat pe fiii satului, imprastiati prin lume, cat si pe cei de acasa, are loc in fiecare inceput de an in vestita cetate a Cohalmului. Cetatea Rupea, ridicata pe Dealul Cohalmului si care domina cu autoritate orasul, a fost construita si extinsa in secolele XIV-XVI mai intai ca cetate si apoi ca refugiu pentru satele din Ómprejurimi. Curtinele sale formeaza patru incinte intarite din loc in loc cu turnuri poligonale, circulatia fiind controlata de mai multe porti interioare care compartimenteaza ansamblul fortificat.
Tineri si varstnici au facut ca, pentru o seara, problemele cotidiene sa dispara, pentru a lasa loc bucuriei si mandriei de a fi rupean, pentru ca aici, spre deosebire de alte parti ale tarii, portul popular este mai mult decat o emblema. Portul popular de Rupea este unic si somptuos, fiind adaptat varstelor si diferent;iindu-se pe categorii: tineri, adulti si batrani. Balul portului popular s-a nascut in urma cu 38 de ani, din dorinta de a celebra autenticul si de a face ca generatiile ce vin sa-si cunoasca radacinile, pentru ca ceea ce este valoros Ón timp, sa nu se piarda. Iar faptul ca la balul de anul acesta au participat oameni care au facut tot ce le-a stat in putinta pentru ca traditia sa nu se piarda, precum invatatorul Vasile Borcoman sau Mircea Cantor, e semn ca manifestarea a capatat, pe masura trecerii timpului, din ce Ón ce mai multa greutate pentru ca, nu-i asa, mandru-i portul rupean.

Plugarul

Acest obicei este specific primaverii, il intanim a doua zi de Pasti. Unul din feciori "plugarul" se imbraca romaneste si se leaga cu paie simbolizand viitorul rod dupa arat, grapat si semanat. Apoi se suie in picioare pe grapa iar un grup de feciori il ridica si il duc pana in vale, pe umeri, simbolizand mandria, harnicia, respectul. Grapa este ascunsa intr-un rau punand un bolovan peste ea. Apoi se merge in mijlocul vaii si se spune tatal nostru - simbol al credintei taranului, apoi se arunca bucati din lipiu facand semnul crucii - simbol al milei, a hranii pana si a pestilor sau a micilor vietuitoare. Intre timp alti doi feciori incearca sa-i fure grapa - simbol al concurentei, al invidiei pentru rezultatele primului iesit la camp.
Cu origini ancestrale, pre-crestine, sarbatoarea are loc in multe sate din intreaga tara. In zona Rupei, sarbatoarea plugarului pastreaza inca radacinile arhaice, evitand comercializarea si bagatelizarea. In jurul pranzului, dupa slujba de la biserica, tinerii satului se aduna in curtea unuia dintre ei, in mod traditional cel ce urma sa plece in armata, si care joaca rolul plugarului. Unii dintre tineri danseaza si canta frumoase cantece populare, in timp ce altii il pregatesc pe plugar, imbracandu-l intr-un costum verde de frunze si ramuri de brad.
Apoi, insirati intr-o lunga parada pe strazile satului, tinerii il duc pe plugar la rau si il arunca in apa, sub privirile amuzate ale audientei. Ca simbol al fertilitatii si bogatiei, apa este un motiv central al sarbatorii. Plugarul isi rupe costulul de frunze si ramuri, ramanand intr-un costum inchis la culoare, cu o palarie adanca, cu boruri largi, pe care o foloseste carand apa din rau cu ea si incercand sa stropeasca spectatorii, care o iau la fuga in toate directiile. Dupa ce reuseste sa stropeasca pe mai toata lumea strnsa in jurul sau, plugarul este dus inapoi cu alai mare. Parada tinerilor continua cu mizica si dansurile prin sat, uneori chiar si in satele invecinate.

"Kronenfest" (sarbatoarea cununii)

Aceatsa este o ceremonie de vara, specifica comunitatilor sasesti din zona etnografica Rupea - Viscri, Bunesti, Fiser, Dacia care consta in impletirea mai multor cununi din flori viu colorate, ornarea ei cu panglici si amplasarea in gradina casei parohiale. in dimineata zilei in care are aloc ceremonia, satenii se imbraca in costume populare si merg la slujba, dupa care se aduna in jurul cununii, canta si danseaza. Ea marcheaza schimbarea anotimpurilor, de la primavara la vara, devenind o sarbatoare a florilor si a vegetatiei abundente.

Sarbatoarea Rusaliilor la Viscri

Sarbatorirea Rusaliilor la Viscri reuseste in fiecare an sa adune intreaga suflare a satului, tinand cont si de Rusaliile tinute dupa Pastile Catolice, cat si de cele Ortodoxe.
Sarbatoarea are un caracter absolut religios, prin care se serbeaza intrarea in anotimpul verii, de aceea se iese la camp, se sfintesc holdele, iar sasii sfintesc padurea.
Dupa aceasta data incep petrecerile la iarba verde (maialuri).
Nu numai ca vechime, ci si ca importanta, sarbatoarea Rusaliilor vine indata dupa Pasti. In timpul privegherii din ajun, se facea odinioara botezul catehumenilor. Ca si la Pasti, erau oprite ingenuncherea si postirea in toate zilele Cincizecimii; erau interzise jocurile din circuri si palestre, spectacolele pagane de teatru etc. Se impodobeau casele, in semn de bucurie, cu flori si ramuri verzi, indeosebi de nuc sau de tei, asa cum se face pana azi, obicei mostenit de la evrei, la care Cincizecimea era si sarbatoarea premitiilor din flori si fructe. In biserici se aduc si azi frunze verzi de tei sau de nuc, care se binecuvanteaza si se impart credinciosilor, simbolizand limbile de foc ale puterii Sfantului Duh, Care S-a pogorat peste Sfintii Apostoli.
De sarbatoarea Rusaliilor apartin o sumedenie de datini, credinte si rituri religioase populare, legate de pomenirea generala a mortilor din sambata precedenta (Sambata mortilor sau Mosii de vara).

Sezatoriile

Acestea se tineau in postul Craciunului si erau structurate pe grupuri de fete de aproximativ aceeasi varst„. Astfel c„ existau mai multe concomitant. Se tineau in casele fetelor de maritat si se lucre cate ceva (fie torceau canepa, fie lana, fie brodau sau teseau) si se canta si se doinea impreuna cu feciorii si sub stricta supraveghere a parintilor si a celor mai batrani. Era un prilej de cunoastere mai bine a fetelor si feciorilor de insurat, se spuneau snoave si pilde de catre cei mai in varsta.

Festivalul Cetatilor la Rupea

La Festivalul Cetatilor de la Rupea participa localitatile care au avut statut de cetate sau care au pe teritoriul lor cetati vechi. Prin organizarea acestei actiuni culturale se urmareste, readucerea in viata contemporana, a traditiei si obiceiurilor populare, care au avut o contributie majora in viata sociala. Cu aceasta ocazie are loc un spectacol sustinut de ansambluri folclorice renumite din judet si din tara, precum si un targ al mesterilor populari.
Festivalul Fortaretei s-a organizat pentru prima data in 1968 si a devenit repede o traditie, fiind sarbatorita in orasul Rupea in fiecare an din acea data. inainte de inceperea efectiva a sarbatorii, au loc simpozioane si expozitii de arta populara. in dimineata primei zile a festivalului, are loc o parada a costumelor populare, un spectacol de cantece populare si obiceiuri din diferite regiuni ale tarii. Locuitorii impodobesc geamurile cu prosoape traditionale facute de mana. in centrul orasului se monteaza o scena pentru spectacolul "Stravechi fortarete in Romania". Dupa parada, reprezentantii fortaretelor sunt primiti in centrul orasului de catre primar, fiecare dintre acestia prezentand, drept cadou, un simbol al fortaretei pe care o reprezinta (o cheie, fete de masa traditionale facute de mana). Din acel moment, Festivalul Fortaretei este declarat deschis. Urmeaza spectacole artistice care includ cantece si dansuri interpretate de artisti din diferite zone folclorice, inclusiv reprezentanti ai unor minoritati (sasi, maghiari, rromi). Festivalul se termina cu marsul tuturor reprezentantilor fortaretelor sub lumina tortelor si a focurilor de artificii.

Dardaica

Acest obicei este specific satului Dacia dar si altor comune ca Jibert si Lovnic, este Dardaica. De Sfantul Petru si Pavel, adica 29 iunie, se organiza "dardaica". Se confectiona din timp un par foarte inalt, care se infigea in locul de petrecere din mijlocul satului. in varful parului se fixa o cutie in care se puneau fructe, carpe frumoase si bani. Urma intrecerea intre flacai. Avea intaietate la dardaica flacaul care urma sa se casatoresca in acel an. El incerca sa urce dardaica pana la varf. Daca ajungea lua pentru el tot continutul cutiei. Daca nu, venea altul la rand. Unii, mai inventivi, se ungeau din timp cu miere ca sa nu alunece de-alungul parului. Dupa ce un flacau castiga dardaica, urma jocul in jurul ei. Se intindeau hore mari si petrecerea dura pana la asfintit. Sasii faceau petrecerea in fata casei parohiale. Sarbatoarea se facea dupa liturghie, la care participa toata lumea de la inceputul pana la sfarsitul slujbei.

Colindatul de craciun

In seara de ajun feciorii imbracati in costum national cu saricile pe ei si caciuli, se aduna la gazda, impreuna cu muzica tocmita. Primul care intra in casa este "Ghiraul", apoi "Colacarul", "crasmarul" si restul feciorilor. De la preot pleaca sa colinde tot satul. La terminarea colindatului, in capatul satului se joaca sarba. Sarbatorile de iarna se incheie cu "bardoaza", adica feciorii se imbraca in ursi, travestiti, se mascheaza si colinda tot satul, murdarindu-i pe cei intalniti in cale cu funingine.

Fosnic

Acest obicei se sarbatoreste in luna ianuarie fiind considerat un obicei sasesc preluat si de romani. La acest obicei pot sa participe toate familiile din sat insa trebuie sa fie pereche casatorita. Acestia aduc de acasa mancare, canta si danseaza Hora Unirii.
Petrecerea este organizata de cinci perechi (localnici) care aduc muzica, pregatesc mesele, se ofera fiecarei familii bautura: rachiu, vin, bere, suc, fructe, saratele. Familiile participante isi aduc de acasa mancare, in special gustari. La ora 24:00 se canta si se danseaza Hora Unirii de catre toti participantii.
Acest moment este esenta acestui obicei, motiv al romanilor de a sarbatori Unirea de la 1859.

Fosnic - Cuciulata, Daisoara, Rupea, Homorod

La inceputul anului, in zona Rupea, respectiv in comunele Homorod, Bunesti, Hoghiz si satele Mercheasa, Daisoara, Fantana, Cuciulata au loc manifestari culturale sub semnul Unirii Principatelor Romane. in unele localitati, sarbatoarea este cunoscuta sub numele de Fosnic, iar in altele, cum ar fi la Daisoara, este cunoscuta sub denumirea de "Vecinatatile" sau "Nobarii". Denumirea de Fosnic vine de la o veche sarbatoare a sasilor care intre timp a fost preluata de comunitatile romanesti din zona. Totul este de fapt o mare petrecere populara de iarna. Sarbatoarea de fosnic nu putea sa se manifeste unional. Practic, dupa Craciun si Anul Nou, pana la venirea postului Pastelui, locuitorii mai au posibilitatea sa sarbato≠reasca prin dans, cantec si port popular.

Petrecerea populara

In satul Mercheasa si comuna Homorod, pe langa romanii din zona, la sarbatoare participa si sasii si ungurii, care, impreuna, incheie evenimentul cu un bal. Totul este de fapt o mare petrecere populara de iarna. Sarbatoarea de fosnich nu putea sa se manifeste unional. Practic, dupa Craciun si Anul Nou, pana la venirea postului Pastelui, locuitorii mai au posibilitatea sa sarbatoreasca prin dans, cantec si port popular.

Intalnirea vecinatatilor

La Daisoara, localnicii sarbatoresc "Vecinatatile" in cadrul obstei satesti, adica "Nobarii" (denumire preluata de la asociatiile similare din satele sasesti), in aceasta localitate existand in jur de 800 de sateni. Aici exista patru vecinatati, fiecare organizand in cadrul Caminului Cultural cate o masa lunga, pe care aseaza produse alimentare aduse cu cosul de acasa. Fiecare se aseaza langa un vecin de casa si petrec impreuna, mananca impreuna si incing cate o hora mare imbracati in portul popular.

Membrii vecinatatilor

In vecinatate intra numai familiile legal constituite si care au intemeiata o gospodarie. Membrii vecinatatilor se ajuta intre ei cu bani, produse agricole, alimente si forta de munca in cazul unor catastrofe, participa la cele mai importante evenimente din viata omului (nunta, inmormantare), se ajuta sa-si construiasca o casa sau cand unii raman in urma la muncile campului. De asemenea, gospodarii din vecinatate participa la muncile publice: curatarea si ingrijirea strazilor si a fantanilor, saparea santurilor sau repararea podetelor afectate de inundatii.

Organizarea gospodarilor

Vecinatatile au si o functie cultural-educativa, membrii ei sunt indemnati sa se respecte, sa se iubeasca intre ei, sa-si iubeasca tara si sa transmita traditia vecinatatii generatiilor tinere.
Fiecare vecinatate este condusa de cate un comitet format din trei persoane, din randul carora se desemneaza si conducatorul. Vecinatatea isi asigura un fond social, un fel de banca populara, ce provine din cotizatii anuale si inchirierea mobilierului propriu (mese, scaune). Pe ziua de 24 ianuarie, sub semnul Unirii Principatelor Romane, are loc manifestarea traditionala "intalnirea vecinatatilor".

Intoarcerea in timp

O alta localitate in care evenimentul este marcat intr-un mod inedit este satul Mercheasa, care tine de comuna Homorod, judetul Brasov, care consta in intoarcerea in timp si imitarea celor mai importante personaje ale vremii, respectiv Alexandru Ioan Cuza si Mos Ion Roata. Personajele astfel imbracate merg din poarta in poarta, pe la fiecare gospodarie, indemnand sa iasa la hora mare si sa participe la balul dedicat acestui eveniment.

Zilele Racosului

Manifestare complex, cu participare locala, zilele Racosului constituie un prilej de bucurie pentru toti cei care-si au obarsia in aceasta zona. Din programul evenimentului nu lipseste slujba religioasa. De asemenea, la parade portului popular locuitorii etaleaza costumele traditionale, care duc mandria locului mai departe. Spectacolele folclorice reunesc ansambluri, tarafuri, solisti autohtoni dar si din zonele invecinate. La petrecerea campeneasca se vor servi preparate culinare traditionale.

 
 

[11.08.2008]
 

ADDJB MET Kraftwerk Plessa
 
ICR