Despre proiect  |  Despre regiune  |  Evenimente  |  Contact  

 
 


 EnglishEnglish DeutschDeutsch 


 
Resurse culturale si naturale - Rupea
Arii protejate

Stanca de bazalt de la Rupea este monument al naturii din punct de vedere geologic si prezinta o importanta stiintifica deosebita pentru ivirea bazaltelor in Podisul Transilvaniei prin masa de roci sedimentare. Ivirea de lave bazaltice de aici este legata de ultimele manifestari ale vulcanismului din Persani. Pe stanca a fost construita in timp Cetatea Cohalmului. 

Alte resurse naturale

Padurea lui Grigore (Gigoriwald) este o padure de foioase unde, de Rusalii, are loc o manifestare traditionala campeneasca.
Stejarii seculari de la Fiser
Locul cu liliac din jurul Cetatii Rupea 

Izvoare cu ape terapeutice

Calitatea apei de la Baile curative Cohalm este comparata cu cea de la Herculane sau Karlovy-Vari (Cehia). Calitatile apei pot fi folosite in afectiuni reumatice, ginecologice si inflamatorii cronice, precum si in guta. 

Obiceiuri locale

Festivalul Cetatilor
Evenimentul are loc spre sfarsitul lunii septembrie, inceputul lunii octombrie. A debutat in anul 1968 si a devenit o traditie pentru oras, desfasurandu-se de atunci in fiecare an, cu exceptia primilor doi ani de dupa Revolutia din 1989. in 2006 festivalul a ajuns la a 36-a editie. 
Balul portului popular
La acest eveniment, ce are loc in luna februarie a fiecarui an, participa doar persoanele casatorite. Balul propriu-zis este precedat de un spectacol artistic oferit de ansamblurile de dans, de corurile folclorice de amatori si de fanfara taraneasca ale orasului. Portul popular este obligatoriu pentru participantii la bal.  
Obiceiurile comunitatii romanesti, comunitate de data relativ recenta, sunt determinate pe de o parte de principalele sarbatori ale calendarului crestin, Craciun si Paste, organizandu-se sub obladuirea bisericii, iar pe de alta parte de sarbatorile familial-comunitare, nunta, botez, inmormantare.  
Ceata de feciori colindatori (Craciun)
Balul insuratilor (februarie)
Nunta cu alai de calarasi si vataf
sezatori in casele fetelor de maritat 
De Rusalii, in Padurea lui Grigore, in locul numit „La Rond” are loc o manifestare traditionala campeneasca

Mestesuguri

Prelucrare lemn, Fier, Lana, Olarit

 

 



RUPEA Fiser, Rupea

Orasul Rupea este format administrativ din doua localitati, cu o populatie totala de 5760 locuitori.
Suprafata comunei este de 7487,69 ha, din care o suprafata de 535 ha in intravilanul celor doua localitati.

Activitati specifice zonei: comert, zootehnie, confectii covoare din fibra naturala, mobila antica, croitorie, fabrica traverse CFR din beton, agricultura, mici ateliere mestesugaresti, activitati bancare

Rupea - prima atestare documentara 1324
Orasul aflat la poalele cetatii Rupea se afla la jumatatea drumului dintre Brasov si Sighisoara, in partea de nord a judetului Brasov, respectiv la 74 km nord-vest de Brasov si la 64 km departare de acesta, pe soseaua europeana E60. De Sighisoara il despart 54 km de cale ferata si 52 km pe E60. Localitatea se situeaza la o altitudine de 451 m si numara astazi 6.195 de locuitori (1997).
Rupea, localitatea de la poalele cetatii a fost, de altfel un asezamant dacic. Primele urme de locuire dateaza din paleolitic si neoliticul timpuriu (5500-3500 i.H.), perioade bine puse in evidenta de numeroase urme preistorice (unelte din piatra, fragmente ceramice, urne funerare etc.). Pe vatra anticei asezari dacice Ramidava, numita de catre romani Rupes (nume de la care deriva cel actual), s-a dezvoltat localitatea prefeudala (sec. X-XIII), precum si cea medieval (mentionata documentar prima oara in 1324, printr-un act emis de regele Ungariei, Carol I Robert de Anjou. In 1433, asezarea apare consemnata ca targ sub numele de Köhalm (varf de stanca) sau Cohalm. In secolul al XV-lea Rupea se distinge ca important centru comercial si mestesugaresc, cu 12 bresle. Denumirea de Cohalm s-a mentinut pana in 1929, data dupa care s-a adoptat numele de Rupea. In secolul al XIX-lea si in prima jumatate a secolului al XX-lea, Rupea era o localitate renumita pentru cele patru targuri mari ce se tineau aici anual. Istoria localitatii este departe de a fi una linistita. Astfel, in anii 1432 si 1437, asezarea a fost jefuita si pustiita de turci. In 1716 a izbucnit o puternica epidemie de ciuma care a provocat moartea unei mari parti a populatiei. In perioada interbelica.

Fiser - prima atestare documentara anul 1385.

Sursa: Iulian Catalui - ”Biserici fortificate din judetul Brasov”, Editura Orator, 2008

 
 

[22.10.2009]
 

ADDJB MET Kraftwerk Plessa
 
ICR